Pârâtul ND a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF în suprafață de 201 mp prin adjudecare. Anterior terenul le aparținuse reclamanților. Ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului, prin hotărâre judecătorească, pârâtul ND a obținut rectificarea suprafeței imobilului de la suprafața de 201 mp la suprafața de 401 mp si a încheiat un contract autentic vânzare cumpărare asupra imobilului cu pârâtul SC. Dreptul de proprietate dobândit de pârâtul SC a fost înscris în CF pe seama acestuia.

Reclamanţii au formulat cerere de chemare în judecată, prin care au solicitat să se dispună înregistrarea asupra terenului a unei construcţii cu destinaţie de casă familială în favoarea lor, în întregime, ca bun propriu cu drept de construire, anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâţii ND şi SC, cu privire la excedentul de suprafață de 200 mp, care nu a facut obiectul adjudecării și rectificarea cărții funciare.

Prin Sentinţa civilă nr. 1532/29 iunie 2021, pronunţată în dosar nr. 2963/328/2020 al Judecătoriei Turda, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor cu privire la cererea de anulare

parţială a contractului de vânzare cumpărare autentificat, incheiat între pârâții ND si SC și cu privire la cererea de rectificare CF și a respins această cerere ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă.

A admis excepţia de inadmisibilitate a cererii de înregistrare asupra terenului a construcţiei cu destinaţia de casă familială şi de întabulare a dreptului de proprietate asupra construcţiei pe numele reclamanţilor și a respins ca inadmisibilă această cerere.

Hotărârea a fost mentinută în apel.

Excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor a fost în mod corect soluționată prin raportare la prevederile art. 36 din Noul Cod de procedură civilă întrucât aceştia nu sunt proprietarii terenului litigios și nu sunt părți in contractul de vânzare-cumpărare. Solicitând anularea şi nu invocând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, reclamanţii au configurat acţiunea pe tărâmul nulităţii relative, astfel că este necesar să fie titulari ai dreptului ocrotit, pentru a putea invoca o cauză de nulitatea relativă. 

Cu privire la cererea de rectificare a cărții funciare, instanţa a reţinut că aceştia nu au calitatea de proprietari ai terenului și nu au indicat că sunt titularii vreunui drept real asupra terenului respectiv, sau că au vreun alt drept cu privire la acesta, astfel încât să poată solicita rectificarea cărții funciare. Reclamanţii nu sunt proprietatrii terenului litigios, nu au fost părţi în contractul de vânzare cumpărare încheiat între pârâţii ND și SC, astfel că nu pot invoca un drept propriu încălcat prin contract, care să justifice cererea lor de anulare.

De asemenea, nu se justifică nici calitatea procesuală derivată din interesul de a acţiona, în condiţiile în care nu au pretins în sens juridic un folos propriu din anularea contactului şi nu au formulat vreun petit care să indice că pretind pentru sine proprietatea imobilului respectiv.

Cu privire la petitul de înregistrare a unei construcții, reclamanţii au indicat că asupra terenului respectiv există o construcţie, pe care solicită instanţei să o înregistreze şi să dispună întabularea pe numele reclamanţilor. Cu privire la construcţia respectivă, nu s-a indicat vreun element care să ateste existenţa acesteia, sau vreun temei prin care reclamanţii să poată pretinde înregistrarea construcţiei pe un teren a cărui proprietate revine altor persone şi faţă de care reclamanţii nu au pretins vreun drept.

În esenţă, pentru a pretinde proprietatea construcţiei, a cărei existenţă este doar afirmată, reclamanţii trebuie să poată susţine o legătură cu terenul pe care aceasta ar fi edificată. Chiar în lipsa indicării temeiurilor de fapt, respectiv a faptului juridic care ar îndreptăţi reclamanţii la formularea unei cereri în justiţie, dispoziţiile speciale în materie de carte funciară prevăd că înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.

Solicitarea de înregistrare a unei construcţii asupra terenului, cu consecinţa modificării conţinutului cărţii funciare, pentru a pune de acord acest conţinut cu realitatea materială, trebuie deci făcută în temeiul unui act care să ateste faptul juridic ce stă la baza dreptului ce se solicită a fi înscris, ori în cauză, reclamanţii nu au indicat niciun temei factual al cererii lor de a înscrie construcţia în cartea funciară.

Excepţia inadmisibilităţii petitului de înregistrare a unei construcții a fost corect soluționată întrucât reclamanţii nu deţin niciun drept asupra terenului pe care ar fi edificată construcția şi nici nu au prezentat temeiul de drept care ar recunoaște acest drept. De asemenea, nu au prezentat vreun act administrativ care le-ar fi recunoscut îndreptăţirea de a realiza construcţii pe terenul în litigiu. Art. 888 Cod civil are în vedere o hotărâre judecătorească care poate constitui temei al înscrierii în cartea funciară şi presupune o situație anterioară nu ca cea din speţa de faţă când reclamanţii nu invocă niciun drept care să le recunoască dreptul de proprietate asupra construcției ci solicită direct efectuarea operațiunilor de carte funciară de înregistrare a construcției și întabulare pe seama lor.

Sentinţa civilă nr. 1532/29 iunie 2021, pronunţată în dosar nr. 2963/328/2020 al Judecătoriei Turda, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 1343/A/2022, pronunțată de Tribunalul Cluj