Arhive categorie: Redactare și reprezentare

Distincția dintre asociații și fundații

Legea care guvernează regimul asociațiilor și fundațiilor este Ordonanța de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Cele două forme de asociere se disting, în principal, prin urmatoarele:

1. Patrimoniul necesar pentru înregistrare

– Asociație: Nu există obligația de a depune un patrimoniu pentru înființarea unei asociații;

– Fundație: Activul patrimonial iniţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin de 10 ori salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la data constituirii fundaţiei. (10 X 2550 lei = 25.500 lei).

2. Numărul minim de persoane necesar pentru înregistrare

– Asociație: Minim 3 membri

– Fundație: Un singur fondator dar este necesară numirea unui Consiliu Director, alcătuit din cel puțin 3 membri.

3. Organele de conducere și atribuții

– Asociația are 3 organe de conducere: 

Adunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor, având atribuțiile prevăzute de art. 21 din OG nr. 26/2000

Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale, având atribuțiile prevăzute de art. 24 din OG nr. 26/2000

Cenzorul este necesar doar dacă numărul membrilor depășește 15. Este necesară Comisie de cenzori dacă numărul membrilor depășește 100. Atribuțiile sunt prevăzute de art. 27 ind. 2 din OG nr. 26/2000

– Fundația are 2 organe de conducere: 

Consiliul Director este organul de conducere şi de administrare al fundației, alcătuit din cel puțin 3 membri desemnați de fondator la momentul constituirii fundației. Atribuțiile sunt prevăzute de art. 29 din OG nr. 26/2000

Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori are atribuțiile sunt prevăzute de art. 27 ind. 2 din OG nr. 26/2000 (identice cu ale cenzorului asociației).

4. Excluderea membrilor

– Asociație: Membrii asociației, prin Adunarea Generală, pot decide acceptarea sau excluderea de noi membri. Membrii fondatori pot fi excluși dacă ceilalți membri decid în Consiliul Director sau în Adunarea Generală acest lucru.

– Fundație: Fondatorul decide singur componența Consiliului Director și modul în care dorește să înlocuiască membrii Consiliului Director. Fondatorul nu poate fi exclus.

5. Transmiterea calității de membru prin succesiune

– Asociație: Niciun membru fondator nu poate lăsa moștenire locul în Consiliul Director sau în Adunarea Generală.

– Fundație: Fondatorul poate stabili prin Statut că locul său în Consiliul Director va fi luat de către un moștenitor la decesul său.

6. Modificarea actelor constitutive:

– Asociație: Adunarea generală poate să decidă schimbarea Statutului și schimbarea scopului Asociației.

– Fundație: Schimbarea scopului fundaţiei se face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viaţa. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţa, schimbarea scopului fundaţiei se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director. Consiliul Director poate schimba celelalte elemente ale statutului.

7. Dizolvare

– Asociația se poate dizolva în mai multe situații decât Fundația, inclusiv prin decizia Adunării Generale. Asociația se dizolvă dacă se reduce numărul de asociaţi sub 3, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

– Fundația se dizolvă de drept sau prin hotărârea judecătoriei și nu poate fi dizolvată prin hotărârea Consiliului Director. Fundația se dizolvă în ipoteza în care Consiliul Director nu poate fi constituit, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, acesta trebuia constituit.

Contactați-ne pentru a vă ajuta cu consiliere juridică, redactarea statutului și acordarea datei certe, întocmirea dosarului și reprezentare în fața instanței de judecată în vederea obținerii personalității juridice sau modificării actelor constitutive.

Dizolvarea, lichidarea și radierea unei asociații

Potrivit art. 54 și urm. din OG 26/2000, asociaţiile se dizolvă în următoarele cazuri:

1. de drept prin:

a) împlinirea duratei pentru care a fost constituită;

b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a constituirii consiliului director în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă aceasta situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia constituit;

d) reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a carei circumscripţie se afla sediul asociaţiei, la cererea oricărei persoane interesate.

2. prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) când asociaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

d) când asociaţia a devenit insolvabilă;

e) în cazul în care asociația desfăşoară activităţi pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizaţii administrative prealabile și nu obţinere autorizaţiile respective.

Instanţa competenţa este judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul.

c) prin hotărârea adunării generale. Radierea unei asociații, prin hotărârea adunării generale, presupune parcurgerea a doua etape:

1. Etapa dizolvării. 

În termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul-verbal și hotărârea adunării generale se depun la judecătoria în a carei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociația, pentru a fi înscrise în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, cu solicitarea de constatare a dizolvării asociației. Prin încheiere, instanța constată dizolvată asociația, dispune înscrierea cuvenitelor mențiuni în registrul special aflat la grefa Judecătoriei și desemnează lichidatorul.  

2. Etapa lichidării și radierii, etapă care se desfășoara de către lichidator.

Potrivit art. 68 din O.G. nr. 26/2000, după terminarea lichidării, lichidatorul este obligaț ca în termen de două luni să depună bilanțul, registrul jurnal și un memorandum, declarând operațiunile de lichidare la Registrul asociațiilor și fundațiilor al judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația.

Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanțului nu se înregistrează nici o contestație, bilanțul se consideră definitiv aprobat și lichidatorul, cu autorizarea judecătoriei, va remite celor în drept bunurile și sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele și actele asociației și ale lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi considerați descărcați și li se va elibera, în acest scop, un act constatator.

După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea asociației sau fundației din Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Contactați-ne pentru a vă ajuta cu consiliere juridică, redactarea actelor necesare dizolvării, întocmirea dosarului și reprezentare în fața instanței de judecată în vederea dizolvării asociației.

Modificare acte constitutive asociație. Procedură și acte necesare.

Modificarea actelor constitutive ale asociației se hotărăște de către adunarea generală, convocată potrivit Statutului asociației, cu votul majorității calificate de 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot iar modificările se înscriu in Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Dosarul trebuie să cuprindă:

1. Cererea de înscriere în original

2. Convocatorul adunării generale, 1 ex. original și 2 copii;


3. Procesul-verbal al adunării generale, conţinând semnăturile membrilor prezenţi, 1 ex. original și 2 copii;


4. Act adiţional la actul constitutiv, respectiv la statutul asociaţiei, atestat de avocat sau autentificat de notar, 3 ex. originale şi o copie conformă cu originalul;


5. Adeverinţă eliberată de asociaţie din care să rezulte nr. total de membri ai acesteia, la data întrunirii adunării generale, 1 ex. original;


6. Încheierea de înfiinţare și de modificare a actelor constitutive, dacă e cazul, 1 copie;


7. Certificat de înregistrare fiscală; 1 copie

8. Taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

În plus:

– pentru modificarea denumirii se va depune dovada disponibilităţii denumirii eliberată de către Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Justiţiei

– pentru modificarea sediului se va depune extras CF și contract de comodat sau închiriere

– pentru modificarea componenței organelor de conducere și control se vor depune certificatele de cazier fiscal ale membrilor acestora.

Ca și în cazul înființării asociației, dosarul se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul asociația. Judecătorul desemnat se pronunță prin încheiere și poate dispune:

– admiterea cererii și înscrierea modificărilor în Registrul asociațiilor și fundațiilor

– acordarea unui termen pentru remedierea neregularităților. În cazul în care neregularitățile nu sunt înlaturate, judecătorul dispune respingerea cererii.

Încheierea este supusă apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

La cerere, reprezentantului asociației i se va elibera un certificat de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, care, potrivit art. 12 al. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, face dovada personalităţii juridice în relaţiile cu terţii.

Contactați-ne pentru a vă ajuta cu consiliere juridică, redactarea actelor necesare și acordarea datei certe, întocmirea dosarului și reprezentare în fața instanței de judecată în vederea înscrierii modificărilor actelor constitutive ale asociației.

Înființarea  asociațiilor. Etape și acte necesare.

I. Obținerea dovezii privind disponibilitatea denumirii de la Ministerul Justitiei – Direcția relații cu publicul si cooperare cu ONG.

În acest sens se depune o cerere tip (http://www.just.ro/transparenta-decizionala/formulare/), la care se atașeaza dovada în original a achitării tarifului de 36 lei la orice unitate a Trezoreriei (de către persoanele juridice, la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază teritorială îşi au sediul fiscal), în contul 20A365000 – „Alte venituri”.

II. Redactarea actului constitutiv și statutului asociației, care presupune:

a) asocierea a minimum trei persoane și identificarea scopului și obiectivelor asociației 

Asociațiile se pot constitui în vederea realizării unor activități de interes general sau comunitar, dar și al unor activități desfășurate în interesul personal nepatrimonial al membrilor lor. 

b) constituirea unui patrimoniu, care trebuie să fie egal cu dublul salariului minim brut pe economie la data constituirii asociației.

c) stabilirea sediului asociației

d) durata de funcționare a asociației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat

e) determinarea organelor de conducere și control. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, organele asociației sunt adunarea generală, consiliul director și cenzorul sau/ dupa caz, comisia de cenzori. Numirea unui cenzor este obligatorie doar dacă asociația are mai mult de 15 membri. Numirea unei comisii de cenzori este obligatorie doar dacă asociația are peste 100 de membri. Este necesară stabilirea componenței nominale a primelor organe de conducere, administrare și control ale asociației.

f) identificarea persoanei împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice, care va putea formula cererea de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

III. Autentificarea statutului și a actului constitutiv sau acordarea datei certe de către avocat. 

IV. Inscrierea asociației in Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei rază teritorială își are sediul.

Actele necesare în vederea înscrierii sunt următoarele:

– cerere de înregistrare

– actul constitutiv și statutul – 3 ex. originale şi o copie conformă cu originalul

– dovada privind disponibilitatea denumirii

– dovada existenței sediului asociației (extras CF, contract de comodat/închiriere)

– actele doveditoare ale patrimoniului inițial (extras de cont bancar)

– certificat de cazier fiscal pentru membri consiliului director și cenzor

– taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 lei

– împuternicirea avocațială, daca este cazul.

Judecătorul desemnat se pronunță prin încheiere și poate dispune:

– admiterea cererii și înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor

– acordarea unui termen pentru remedierea neregularităților. În cazul în care neregularitățile nu sunt înlaturate, judecătorul dispune respingerea cererii.

Încheierea este supusă apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

V. Înscrierea în evidența fiscală și solicitarea eliberării certificatului de înscriere

Potrivit art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, odată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se comunică, din oficiu, organului financiar local în a cărui raza teritorială se afla sediul asociaţiei, pentru evidenta fiscală, cu menţionarea numărului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

La cerere, reprezentantului asociației i se va elibera un certificat de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, care, potrivit art. 12 al. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, face dovada personalităţii juridice în relaţiile cu terţii.

Contactați-ne pentru a vă ajuta cu consiliere juridică, redactarea statutului și acordarea datei certe, întocmirea dosarului și reprezentare în fața instanței de judecată în vederea obținerii personalității juridice.

Notarea posesiei în cartea funciară. Procedură, acte necesare și efecte.

Notarea posesiei în cartea funciară reprezintă o modalitate de a se face posibilă întabularea dreptului de proprietate, în situațiile în care se exercită folosința asupra unui teren, fără acte de proprietate. 

Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, reglementează notarea posesiei în cartea funciară la solicitarea fiecărei persoane interesate care nu deţine acte de proprietate asupra imobilului pe care îl posedă şi care doreşte dobândirea dreptului de proprietate în această modalitate, în temeiul art. 41 alin. (3) lit. c) și alin. (9) sau al art. 41 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 7/1996.

Potrivit dispozițiilor at. 41 din Legea nr. 7/1996, notarea posesiei poate privi:

1.  o suprafață independentă de teren, potrivit prevederilor art. 41 alin. (8) din Legea nr. 7/1996:

“În cazul proprietății private, în lipsa actelor de proprietate asupra imobilelor neînscrise în cartea funciară sau înscrise în cartea funciară deschisă în baza Decretului-lege nr. 115/1938, în care nu s-au efectuat înscrieri în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, persoana interesată poate solicita notarea posesiei, în baza următoarelor documente:

a) documentația cadastrală recepționată de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară;

b) adeverință eliberată de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că:

(i) posesorul a plătit taxele și impozitele locale ca un adevărat proprietar;

(ii) imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

c) proces-verbal de vecinătate, cu semnăturile tuturor proprietarilor imobilelor învecinate;

d) declarația pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că:

(i) posedă imobilul ca un adevărat proprietar;

(ii) este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza și regimul matrimonial;

(iii) nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

(iv) imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;

(v) imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

(vi) imobilul este deținut sau nu pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-părți, toți posesorii vor declara întinderea cotelor;

e) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;

f) copia de pe actele de identitate și stare civilă;

g) extrasul de carte funciară pentru informare, după caz.”

Acest caz de notare a posesiei in CF presupune ca imobilul să nu fie înscris in cartea funciară sau, in ipoteza în care imobilul este înscris in cartea funciară, în baza Decretului-lege nr. 115/1938, să nu se fi efectuat înscrieri în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 (1.10.2011).

2. o suprafață accesorie de teren (învecinată unui fond principal) care rezultă din diferenţa pozitivă (de peste 15% în cazul terenurilor intravilane și de peste 5% în cazul terenurilor extravilane) dintre suprafaţa din măsurători şi, după caz, 

(a) suprafaţa înscrisă în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale recepţionate sau 

(b) suprafaţa din documentaţia cadastrală recepţionată pentru care nu s-a deschis carte funciară, sau 

(c) suprafaţa din actele de proprietate la care face referire art. 41 alin. (3) din Legea nr. 7/1996:

“În cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru și în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă într-o carte funciară pe baza unei documentații cadastrale recepționate de oficiul teritorial sau suprafața din documentația cadastrală, recepționată de oficiul teritorial, pentru care nu s-a deschis carte funciară ori suprafața din actele de proprietate, cererea de recepție și înscriere în cartea funciară se soluționează astfel:

a) dacă suprafața din măsurători este mai mică, atunci această suprafață se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a acordului proprietarului privind înregistrarea acestei suprafețe;

b) dacă suprafața din măsurători este mai mare în proporție de până la 15% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, și de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului;

c) dacă suprafața din măsurători este mai mare decât procentul stabilit la lit. b), la cerere, se va putea nota posesia asupra diferenței de teren, deținută fără act de proprietate, în baza următoarelor documente:

(i) procesul-verbal de vecinătate;

(ii) istoricul de rol fiscal;

(iii) certificatul de atestare fiscală în care să fie indicată suprafața rezultată din măsurătorile cadastrale.”

Acest tip de notare a posesiei în cartea funciară rezolvă situațiile în care nu se poate uza de procedura rectificării de carte funciară.

Efecte

Ca efect al notării posesiei în cartea funciară, devine posibilă intabularea dreptului de proprietate, din oficiu, după trecerea unui termen de 3 ani de la momentul notării, conform art. 41 alin. (9) din Legea 7/1996:

“În toate cazurile în care s-a notat posesia în cartea funciară potrivit prezentului articol, dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, în condițiile art. 13 alin. (7).”

Art. 13 alin. (7) din Legea 7/1996 prevede:

“În toate cazurile în care s-a notat posesia în cartea funciară, dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, în următoarele condiții:

a) din oficiu, la împlinirea unui termen de 3 ani de la momentul notării în cartea funciară, dacă nu a fost notat niciun litigiu prin care se contestă înscrierile din cartea funciară. În acest caz, prin derogare de la reglementările referitoare la uzucapiune, dreptul de proprietate se consideră dobândit prin efectul legii și de la data împlinirii acestui termen, fără nicio altă justificare sau procedură;

b) la cererea posesorului prevăzut la alin. (1) sau a succesorilor acestuia, în baza actului de proprietate, ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege.”

Dreptul de proprietate va fi întabulat din oficiu, la împlinirea unui termen de 3 ani de la momentul notării în cartea funciară, dacă nu a fost notat niciun litigiu prin care se contestă înscrierile din cartea funciară. Dreptul de proprietate se consideră dobândit prin efectul legii, de la data împlinirii acestui termen, fără nicio altă justificare sau procedură.

Clarificarea unor situații particulare prin Decizia nr. 6 din 13.04.2021 a Directorului Directiei de Publicitate Imobiliara din cadrul ANCPI:

1. Notarea posesiei la cererea persoanei interesate doar pentru o cota-parte din dreptul de proprietate asupra unui imobil înscris in cartea funciară deschisă în baza Decretului-lege nr. 115/1938 nu este posibilă.

2. Notarea posesiei nu este posibilă pentru imobilele înscrise în cărțile funciare deschise în baza Decretului-lege nr. 115/1938 situate în zonele foste cooperativizate, indiferent dacă s-au emis sau nu titlurile de proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991.

3. În cuprinsul art. 41 alin. (3) lit. c), respectiv art. 41 alin. (8) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, nu există condiţionări cu privire la destinaţia imobilului – intravilan/extravilan – pentru care se solidtă notarea posesiei În cartea funciară.

4. Din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 41 alin. (3) lit. c) şi art. 41 alin. (8) din Legea nr. 7/1996, rezultă că acestea sunt aplicabile numai în cazul lucrărilor de înregistrare în evidenţele de cadastru şi carte funciară realizate la cererea persoanelor interesate, nu şi în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică.

Contactați-ne pentru a vă ajuta cu consiliere juridică, întocmirea dosarului și reprezentare în fața OCPI.

Radierea urmare dizolvării şi lichidării simultane a SRL potrivit art. 235 din Legea nr. 31/1990, fără numire lichidator. Procedura, etape și acte necesare.

Definiții:

Dizolvare este momentul în care societatea înceteaza activitatea comercială și face trecerea spre lichidare. 

Lichidarea este faza în care activul societății (ex. bunurile, banii) ramas după achitarea creditorilor se repartizează către asociați. 

Radierea reprezintă încetarea existentei societății ca persoana juridică, însemnând ștergerea ei din Registrul Comerțului.

Condițiile în care se poate uza de procedura lichidării voluntare fără lichidator:

– toți asociații să fie de acord cu modul de împărțire a bunurilor rămase după plata tuturor datoriilor;

– să nu existe datorii către ANAF sau alți creditori, care au dreptul de a face opozitie; și în ipoteza în care există datorii se poate utiliza aceasta procedură cu condiția să existe acordul creditorilor privind lichidarea. 

Procedura lichidarii voluntare presupune parcurgerea a două etape:

ETAPA 1: Dizolvarea și lichidarea voluntară, necesită întocmirea urmatoarelor documente:

– Cerere de inregistrare a mentiunii – tipizat ORC;

– Hotărârea AGA sau decizia asociatului unic luată cu cvorumul şi majoritatea prevăzută de lege pentru modificarea actului constitutiv, atunci când aceştia sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii;

– Dovada acordului creditorilor privind stingerea pasivului sau regularizarea lui (dacă este cazul);

– Dovada achitarii taxelor.

Hotărârea AGA/Decizia asociatului unic se publica in Monitorul Oficial. Termenul pană la care creditorii pot face opoziție este de 30 de zile de la data publicării. 

ETAPA 2. Radierea, necesită întocmirea urmatoarelor documente:

– Cerere de radiere – tipizat ORC;

– Certificatul de înregistrare și certificatele constatatoare de autorizare (sau anunțul la ziar privind pierderea lor);

– Bilantul de lichidare, întocmit de un expert contabil care în această procedură ține locul lichidatorului, în care se va preciza modalitatea de stingere a pasivului cu activul, bunurile rezultate in urma acestei operațiuni și cuantumul impozitului pe venitul din lichidarea persoanei juridice;

– Hotărârea de repartizare a activului rămas în urma lichidării între asociaţii; în prealabil, este necesar să fie inventariate toate bunurile societății iar asociații să convină asupra modalității de repartizare a lor;

– Certificat de la AFP din care rezultă că societatea nu are datorii la bugetul de stat și la contribuțiile sociale;

– Dovada achitarii taxelor.

Cum va putem ajuta:

Avem experiență în gestionarea relației complexe dintre asociați, contabil și eventualii creditori, pe parcursul desfășurării procedurii.

Putem verifica bilanțul contabil și vă putem întocmi și certifica actele necesare (Hotărârea AGA sau Đecizia asociatului unic, Acordul creditorilor privind stingerea pasivului sau regularizarea lui, Hotarârea și Procesul verbal de inventariere, Hotărârea de repartizare a activului rămas în urma lichidării între asociaţii).

Vă putem reprezenta în fața Oficiului Registrului Comerțului pentru depunerea și ridicarea actelor.

Onorariul avocațial este fix și nu depinde de valoarea activelor societății.

Rezumat GDPR – Ce este, ce presupune, masuri de implementare, obligatii si sanctiuni

Noul regulament european privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date („GDPR”) va intra in vigoare la data de 25 mai 2018.

Doriti implementare GDPR la cheie? Click aici.

Domeniu de aplicare

GDPR este aplicabil:

  1. prelucrarii datelor cu caracter personal in cadrul activitatilor unui sediu al unui operator sau al unei persoane imputernicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent daca prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii
  2. prelucrarii datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se afla in Uniune de catre un operator sau o persoana imputernicita de operator care nu este stabilit(a) in Uniune, atunci cand activitatile de prelucrare sunt legate de: (a) oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate in Uniune, indiferent daca se solicita sau nu efectuarea unei plati de catre persoana vizata; sau (b) monitorizarea comportamentului lor daca acesta se manifesta in cadrul Uniunii.

Se supun prevederilor GDPR toate societatile sau persoanele fizice autorizate  proceseaza datele personale in activitatea lor (cu exceptia activitatilor exclusiv personale sau domestice), fie ca aceste date sunt ale angajatilor, clientilor, furnizorilor sau oricaror parteneri contractuali.

Identificarea datelor cu caracter personal

Date cu caracter personal” inseamna orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila („persoana vizata”); o persoana fizica identificabila este o persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un numar de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identitatii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Exista prevederi speciale cu privire la categoriile speciale de date cu caracter personal, precum confesiunea religioasa, apartenenta la sindicate, date biometrice, date pentru identificarea unica a unei persoane fizice sau date privind sanatatea.

Principiile legate de prelucrarea datelor cu caracter personal

  • legalitate, echitate si transparenta
  • limitari legate de scop: datele trebuie colectate in scopuri determinate, explicite si legitime si nu sunt prelucrate ulterior intr-un mod incompatibil cu aceste scopuri;
  • reducerea la minimum a datelor : datele trebuie sa fie adecvate, relevante si limitate la ceea ce este necesar in raport cu scopurile in care sunt prelucrate;
  • exactitate: datele trebuie sa fie exacte si, in cazul in care este necesar, sa fie actualizate; trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca datele cu caracter personal care sunt inexacte, avand in vedere scopurile pentru care sunt prelucrate, sunt sterse sau rectificate fara intarziere;
  • limitari legate de stocare: datele trebuie pastrate intr-o forma care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioada care nu depaseste perioada necesara indeplinirii scopurilor in care sunt prelucrate datele;
  • integritate si confidentialitate: datele trebuie prelucrate intr-un mod care asigura securitatea adecvata a datelor cu caracter personal, inclusiv protectia impotriva prelucrarii neautorizate sau ilegale si impotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorarii accidentale, prin luarea de masuri tehnice sau organizatorice corespunzatoare.

Masuri pentru implementarea GDPR

1. Identificarea categoriilor de date prelucrate; de exemplu: nume, CNP etc

2. Stabilirea scopului prelucrarii; de exemplu, puteti prelucra datele in scopul derularii contractelor cu clienti/furnizori, in scop de resurse umane, pentru indeplinirea obligatiilor legale de plata a taxelor si impozitelor sau in scop de marketing si publicitate.

3. Stabilirea temeiului prelucrarii

Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru fiecare dintre scopurile de mai sus este legala daca are unul dintre temeiurile expres identificate in art. 6 din GDPR, cum ar fi:

  • persoana vizata si-a dat consimtamantul;
  • datele sunt necesare pentru executarea unui contract la care persoana vizata este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate inainte de incheierea unui contract;
  • indeplinirea unei obligatii legale care ii revine operatorului;
  • datele sunt necesare pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
  • datele sunt necesare pentru indeplinirea unei sarcini care serveste unui interes public sau care rezulta din exercitarea autoritatii publice;
  • prelucrarea este necesara in scopul intereselor legitime urmarite de operator sau de o parte terta, cu exceptia cazului in care prevaleaza interesele sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate, care necesita protejarea datelor cu caracter personal, in special atunci cand persoana vizata este un copil.

Cu privire la obtinerea consimtamantului, trebuie sa fiti in masura sa demonstrati ca persoana vizata si-a dat consimtamantul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca i s-a explicat si acordat dreptul de a-si retrage consimtamantul in orice moment si ca acesta este acordat in mod liber in mod liber, neconditionat (executarea unui contract, inclusiv prestarea unui serviciu nu trebuie sa fie conditionata de consimtamantul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal care nu este necesara pentru executarea acestui contract). Formal, consimtamantul poate fi acordat si printr-o declaratie scrisa care se refera si la alte aspecte, cu conditia ca cererea privind consimtamantul sa fie prezentata intr-o forma care o diferentiaza in mod clar de celelalte aspecte, intr-o forma inteligibila si usor accesibila, utilizand un limbaj clar si simplu. Exista prevederi speciale cu privire la consimtamantul copiilor in legatura cu serviciile societatii informationale si cu privire la prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal (date care dezvaluie originea rasiala sau etnica, opiniile politice, confesiunea religioasa sau convingerile filozofice sau apartenenta la sindicate si prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unica a unei persoane fizice, de date privind sanatatea sau de date privind viata sexuala sau orientarea sexuala ale unei persoane fizice).

Obligatii

– respectarea drepturilor persoanelor vizate prin implementarea unor masuri/ proceduri care sa asigure respectarea acestor drepturi (ex. dreptul de informare si acces la date cu caracter personal, dreptul la rectificare, dreptul la stergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), dreptul la restrictionarea prelucrarii, dreptul la portabilitatea datelor, dreptul la opozitie si procesul decizional individual automatizat).

– obligatia de a recurge doar la persoane imputernicite care ofera garantii suficiente pentru punerea in aplicare a unor masuri tehnice si organizatorice adecvate, astfel incat prelucrarea sa respecte cerintele prevazute in regulament si sa asigure protectia drepturilor persoanei vizate.

– obligatia de a pastra o evidenta a activitatilor de prelucrare, care cuprinde printre altele scopurile prelucrarii, o descriere a categoriilor de persoane vizate si a categoriilor de date cu caracter personal, termenele-limita preconizate pentru stergerea diferitelor categorii de date.

– obligatia de a asigura securitatea datelor cu caracter personal prin implementarea unor masuri tehnice si organizatorice adecvate, incluzand printre altele, dupa caz: (a) pseudonimizarea si criptarea datelor cu caracter personal; (b) capacitatea de a asigura confidentialitatea, integritatea, disponibilitatea si rezistenta continue ale sistemelor si serviciilor de prelucrare; (c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal si accesul la acestea in timp util in cazul in care are loc un incident de natura fizica sau tehnica; (d) un proces pentru testarea, evaluarea si aprecierea periodice ale eficacitatii masurilor tehnice si organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrarii.

– obligatia de a stabili procedura de notificare a autoritatii de supraveghere in cazul incalcarii securitatii datelor cu caracter personal, de notificare a persoanei vizate cu privire la incalcarea securitatii datelor cu caracter personal, evaluarea impactului asupra protectiei datelor, cu respectarea art. 33-35 din regulament.

– obligatia de a desemna un responsabil cu protectia datelor ori de cate ori a) prelucrarea este efectuata de o autoritate sau un organism public, cu exceptia instantelor care actioneaza in exercitiul functiei lor jurisdictionale; (b) activitatile principale ale operatorului sau ale persoanei imputernicite de operator constau in operatiuni de prelucrare care, prin natura, domeniul de aplicare si/sau scopurile lor, necesita o monitorizare periodica si sistematica a persoanelor vizate pe scara larga; sau (c) activitatile principale ale operatorului sau ale persoanei imputernicite de operator constau in prelucrarea pe scara larga a unor categorii speciale de date.

Sanctiuni

– amenzi de pana la 10.000.000 EUR sau pana la 2% din cifra mondiala totala anuala corespunzatoare anului financiar anterior, pentru incalcari privind obligatiile operatorului si imputernicitului;

– amenzi de pana la 20.000.000 EUR sau pana la 4% din cifra mondiala totala anuala corespunzatoare anului financiar anterior, pentru incalcarea principiilor de baza privind prelucrarea datelor, inclusiv consimtamantul, incalcarea drepturilor persoanelor vizate, transferurilor internationale de date si nerespectarea masurilor unei autoritati de supraveghere;