Reprezentantul pârâtului a formulat cererea de înscriere în fals în privința împuternicirii avocațiale a reprezentantei convenționale a reclamantei, raportat la o Decizie a Înaltei Curți potrivit căreia nu se poate invoca lipsa calității de reprezentant dacă nu se înscrie în fals cu privire la împuternicirea avocațială și consideră că este admisibilă o astfel de solicitare chiar dacă are ca obiect împuternicirea avocațială raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă şi raportat la Decizia Înaltei Curți.

Raportat la prevederile art. 292 Cod procedură civilă instanța a respins solicitarea de înscriere în fals formulată de către pârât, apreciind că prevederile art. 304 Cod procedură civilă se referă exclusiv la înscrisurile depuse de către părți în probațiune, mai exact la înscrisurile de care părțile înțeleg să se folosească în proces pentru a-şi dovedi pretențiile deduse judecății. Soluția dispusă de către instanță este justificată şi faţă de soluţia pronunțată de către Înalta Curte de Casație şi Justiție în Decizia nr.196/2022 în cuprinsul căreia s-a statuat că atât împuternicirea avocațială cât şi contractul de asistență juridică sunt acte întocmite de către avocat şi nu pot fi înlăturate din proces în temeiul normelor de drept relative la administrarea probei cu înscrisuri prevăzute la art. 292 Cod procedură civilă.

Instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a avocatei reclamantei, apreciind că dovada dreptului de reprezentare dată unui avocat se face cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică, contract ale cărui mențiuni privind identitatea părților semnatare atestate fiind de avocat nu sunt supuse verificării instanței pe cale incidentală, aspect pe care l-a reținut de altfel inclusiv Înalta Curte de Casație şi Justiție în decizia adusă în discuţie.

(Încheierea de ședința din 19.01.2023, pronunțată de Judecătoria Turda, în Dosar nr. 3712/328/2022)