Partaj judiciar. Regula partajării în natură. Criterii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, reclamanta RO a solicitat dezbaterea succesiunilor după antecesorii părților, predarea maselor succesorale în favoarea reclamantei și a celor 3 pârâți, în cote de ¼-a parte fiecare, în calitate de copii și partajul succesoral, în sensul atribuirii pe seama reclamantei a tuturor bunurilor succesorale, constând din: imobilul inscris în CF. nr. 51855 Baisoara, cad. 51855, cu destinatia de „fanaț” în intravilan avand o suprafata de 3.262 mp, imobilul inscris în CF. nr. 269 Sacel, A2, no. top. 1200/1, 1201/1 avand destinația de ”curti constructii” în suprafata de 593 mp. și construcția edificata asupra lui cu destinația “casă familială”, precum și imobilele în suprafata de 3 ha si 4490 mp situate în extravilanul comunei Baisoara.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul CS a fost de acord cu atribuirea construcției si a terenului în suprafață de 593 mp pe seama reclamantei, cu plata sultei în favoarea sa, corespunzător cotei sale de proprietate și a solicitat atribuirea unui lot de teren din terenul intravilan în suprafață de 3262 mp, corespunzător cotei sale de proprietate, precum si atribuirea unei parcele din terenul extravilan, parcela 12 din tarlaua 38.

Ulterior, depunerii expertizei în specialitatea evaluare proprietăți imobiliare, reclamanta și-a modificat solicitarea cu privire la terenul din extravilan, solicitand formarea a doua loturi aproximativ egale valoric, cu includerea în lotul său a terenului parcela 12 din tarlaua 38.

Referitor la starea de coproprietate asupra imobilelor în litigiu, mai sus menţionate, instanta a retinut că potrivit art. 1143 C.civ. „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”, coproprietarii putând solicita oricând ieşirea din indiviziune deoarece acţiunea de sistare a stării de indiviziune este imprescriptibilă extinctiv.

Aşadar, în temeiul art. 984 Cod procedură civilă, a dispus sistarea stării de indiviziune asupra construcției si a terenului în suprafață de 593 mp, prin atribuirea lui în exclusivitate reclamantei, corelativ cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea pârâtului CS.

Referitor la celelalte terenuri, regula în materie de partaj o reprezintă partajarea în natură, iar terenul intravilan în suprafaţă de 3262 m, înscris în C.F. nr. 51855 Băişoara, sub A1, prevăzut cu număr cadastral 51855, este comod partajabil în natură, așa cum rezultă din raportul de expertiză realizat de expert.

Astfel, în temeiul art. 984 Cod procedură civilă, având în vedere cotele de proprietate ale reclamantei, de ¾ (cota sa de ¼ şi cotele ce i-au fost cedate de către fraţii săi), şi pârâtului CS, de ¼, instanţa a dispus partajarea terenului în suprafață de 3262 mp, prin formarea a două loturi: Lotul 1 – reprezentat de teren în suprafaţă de 2446 mp urmează a fi atribuit reclamantei; Lotul 2 – reprezentat de terenul în suprafaţă de 816 mp urmează a fi atribuit pârâtului. Alegerea acestei variante de partajare este justificată de faptul că terenul ce urmează a fi atribuit reclamantei, de 2446 mp, se află în imediata vecinătate a celuilalt teren atribuit acesteia, de 593 mp, prevăzut cu număr topografic 1200/1, 1201/1, mai sus menţionat, alcătuind practic comun şi astfel se evită fărâmiţarea imobilului ce urmează a fi atribuit reclamantei spre asigura o bună exploatare a acestuia. Astfel, în această modalitate se ţine cont de de situaţia concretă a bunurilor de împărţit şi de asigurarea caracterului echitabil al partajului.

Cu privire la terenurile extravilane, în suprafaţă totală de 3 ha 4490 mp, pornind de la acelaşi principiu al priorităţii partajării în natură, instanţa a stabilit că varinata solicitată de pârâtul CS, de atribuire a unui singur teren şi cu obligarea reclamantei pârâte reconvenţionale la plata unei sulte consistente, nu poate fi agreată de instanţă în condiţiile în care terenurile pot fi partajate în natură. Totuși, instanţa a ţinut cont de preferinţa pârâtului pentru terenul amplasat în parcela 12 din tarlaua 38, urmând ca acest teren să facă parte din lotul atribuit pârâtului.

În final, sub aspectul cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, reţinând faptul că partajul profita ambelor părţi, instanţa a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părţi reprezentând onorarii avocaţiale, în modalitatea suportării de către fiecare parte a onorariului achitat avocatului care a reprezentat-o. Întrucât în procesele de partaj, soluţia pronunţată cu privirea la ieşirea din indiviziune este, deopotrivă, în interesul tuturor, instanța a obligat părțile la suportarea cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciara de timbru și onorarii experți porporțional cotelor de proprietate.

Reclamanta a declarat apel împotriva acestei hotarări, criticând-o cu privire la doua aspecte:

Primul motiv de apel, referitor la faptul că se impunea ca în lotul apelantei să fie inclus şi terenul în suprafaţă de 816 mp., din suprafaţa totală de 3262 mp., întrucat acest teren se află în continuarea curţii şi construcţiilor sale, este neîntemeiat.

Art. 676 Cod civil se referă la ,,regulile privitoare la împărțire”, prevăzând: (la alineatul 1) partajul se va face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar; (la alineatul 2) dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se ca face în unul din următoarele moduri: atribuirea întregului bun către unul sau mai muți coproprietari, la cererea acestora, cu plata sultei către ceilalți; vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari, ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, urmată de distribuirea prețului, proporțional cu cota parte.

Totodată, art.988 din Codul de procedură civilă conține reguli privind criteriile de formare a loturilor, enumerând ,exemplificativ, criteriile de formare si atribuire a loturilor, stabilind că trebuie să se țină seama, dupa caz: de acordul partilor, de marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, de natura bunurilor, de domiciliul si de ocupatia partilor, de faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor.

Din aceste prevederi legale rezultă că ori de câte ori este posibilă atribuirea în natură a bunurilor, prin formarea mai multor loturi, folosirea partajului în natură ca modalitate de sistare a indiviziunii, este obligatorie pentru instanţă, dacă părţile cer ca atribuirea să se facă în natură.În acest sens, instanţa trebuie să împartă bunurile indivize astfel încât toţi coindivizarii să primească bunuri de aceeaşi natură, dacă acest lucru este posibil, iar loturile formate să fie egale din punct de vedere valoric, pentru a se evita împovărarea unui coindivizar.

Ori în speţă, prima instanţă în mod judicios a aplicat aceste dispoziţii legale, reţinând prioritatea partajului în natură cu privire la suprafaţa de 3262 mp., în condiţiile în care raportul de expertiză efectuat în cauză a relevat că această modalitate de sistare a indiviziunii este posibilă.

Ca atare, solicitarea apelantei de a i se atribui întreg terenul menţionat, nu îţi găseşte support

Tribunalul a respins și critica referitoare la greşita atribuire în favoarea intimatului CS a terenului extravilan situat în tarlaua 38 parcela 12 în suprafaţă de 2851 mp.

Tribunalul a constatat ca în respectarea dispoziţiilor art. 989 alin.1 și 990 C.pr.civ., prima instanţă în mod corect a atribuit intiamtului suprafaţa menţionată, care a fost solicitată în mod expres de către intimat, în contextul în care cea mai mare parte a terenurilor a revenit apelantei. Prin urmare, nu există niciun argument de ordin juridic sau faptic pentru care acest teren să nu fie inclus în lotul intimatului, cu atât mai mult cu cât susţinerile apelantei, în sensul că acest teren ar fi cel mai valoros dintre toate care au făcut obiectul partajului nu a fost relevată de probaţiunea administrată în cauză,în conformitate cu prevederile art. 249 C.p.c. și, ca atare, nu poate fi primită de către instanţă.

Pentru aceste motive, apelul a fost respins, fiind menținută în întregime sentința pronunțată de Judecătoria Turda. 

(Sentința civilă nr. 2789/2021, pronunțată de Judecătoria Turda în dos. nr. 2546/328/2018, definitivă prin respingerea apelului, prin Decizia civilă nr. 1603/2022)