Instanta de fond a stabilit ca reclamanta a solicitat terenul in litigiu in anul 1997, prin cererea din data de 4.12.1997, formulata in baza Legii nr. 169/1997. La acea data, dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu fusese in mod legal reconstituit persoanelor indicate in Titlul de proprietate nr., titlu eliberat in mod legal avand in vedere cererea aflata la fila 35 din dosarul cauzei, cerere formulata la data de 19.03.1991 pentru suprafata de 1 ha si 2800 mp inscrisa in registrul agricol vol. XIII pozitia 25 din anul 1961 pe numele antecesoarei paratilor, numita MA.
Potrivit art. II din Legea nr. 169/1997 “dispozitiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere in nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data intocmirii lor.”
In forma sa initiala in vigoare la data eliberarii Titlului de proprietate, Legea nr. 18/1991 nu garanta vechiul amplasament. De asemenea, terenul in litigiu era liber la data eliberarii Titlului de proprietate atacat, nefiind solicitat de reclamanta la acel moment, ci doar ulterior in anul 1997. De asemenea, reclamanta nu detinea terenul in litigiu in folosinta.
Prin urmare, avand in vedere cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de acestia in anul 1991 si registrul agricol in care figura antecesoarea paratilor, in mod legal a fost atribuit terenul in litigiu in proprietatea paratilor.
Cata vreme potrivit art. II din Legea 169/1997 dispozitiile acestei legi, in baza carora a fost formulata cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de catre reclamanta, nu aduc atingere titlurilor de proprietate legal emise in baza Legii nr. 18/1991 in forma sa initiala, titlul de proprietate emis pe seama paratilor este legal emis in baza legii 18/1991 in forma sa initiala, in vigoare la data emiterii titlului de proprietate atacat.
Temeiul de drept al actiunii astfel cum a fost indicat de reclamanta, art. III al. 1 lit. a punctul (ii) din Legea nr. 169/1997, prevede: Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte … “actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitarii, in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 si a prezentei legi, precum si actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public in acest scop;”
Intr-adevar titlul de proprietate emis in favoarea paratilor a fost eliberat pe vechiul amplasament al reclamantei, astfel cum rezulta din proba cu expertiza tehnica judiciara aflata la dosarul cauzei. Acest fapt s-a datorat imprejurarii ca terenul nu a fost solicitat de reclamanta in baza Legii 18/1991 ci abia in anul 1997, in baza Legii nr. 169/1997. Prin urmare, la momentul eliberarii Titlului de proprietate atacat in prezentul dosar, in anul 1995, amplasamentul solicitat de reclamanta in abia in anul 1997 era liber atat din punct de vedere juridic (cata vreme nu a fost solicitat) cat si faptic, el nefiind folosit de reclamanta.
Prin urmare pentru a putea opera motivul de nulitate invocat de reclamanta, era necesar ca acesta sa fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament in anul 1991, in termenul legal si cu toate acestea terenul sa fie atribuit de Comisia Locala altor persoane.
Fata de imprejurarea ca reclamanta a solicitat reconstituirea in privinta terenului inscris in CF 2228 Turda, top. 4534 abia in anul 1997, dupa emiterea in mod legal a titlului de proprietate in favoarea paratilor, cererea sa de anulare a titlului de proprietate astfel cum a fost intemeiata in drept apare ca fiind neintemeiata si in mod corect a fost respinsa de instanta de fond.
(Sentinta civila nr. 958/2021, pronuntata de Judecatoria Turda in dos. 6139/328/2008, definitiva prin respingerea recursului.)