Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, sub numărul de dosar 6791/328/2009, reclamanții au solicitat să se dispună crearea unui imobil nou, cu destinația ”uscătorie”, asupra căruia să se dispună întabularea dreptului de proprietate al reclamanților și pârâților, proprietari asupra apartamentelor din blocul 19 situat în mun. Câmpia Turzii și să se pronunțe o hotărâre, care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest imobil, în favoarea reclamantilor. Pe parcursul procesului, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul renunțării la petitul de validare antecontract și solicitării de a se dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului nou-creat, cu destinația anterioară de ”uscătorie”, prin atribuirea acestuia în favoarea reclamanților.

Instanța a reținut, conform raportului de expertiză, că imobilul în cauză nu este inclus în părțile comune indivize ale blocului nr. 19 și că a avut destinația de ”uscătorie” iar actualmente are destinația de ”bucătărie”, fiind exploatat ca atare exclusiv de către reclamanți, fiind alipit apartamentului lor. Imobilul a fost individualizat de către expert cu nr. top. provizoriu propriu.

Potrivit art. 40 din Legea nr. 50/1991, spațiul în cauză este proprietate comună pe cote-părți a proprietarilor apartamentelor din bloc și, în ipoteza în care avea destinația de ”uscătorie” și profita tuturor coproprietarilor, făcea obiectul coproprietății comune pe cote-părți. 

Prin definiție, obiectul coproprietății forțate îl constituie bunuri care fie prin natura, fie prin destinația lor, sunt destinate folosinței mai multor proprietari. În cauză, spațiul în discuție nu este prin natura sa apt a fi folosit de către toți proprietarii apartamentelor din bloc împreunăș în realitate, destinația inițială – cea de ”uscătorie”- este cea care justifică coproprietatea forțată. Or această destinație nu mai există în prezent, spațiul în cauză având destinația de ”bucătărie” alipită apartamentului aflat în proprietatea reclamanților.

Astfel fiind, instanța a apreciat că fiecare coproprietar este liber a-și înstrăina cota sa de proprietate din spațiul în cauză, separat de înstrăinarea apartamentului deținut. Spațiul în cauză poate face și obiectul sistării stării de coproprietate deoarece abolita destinația inițială, suntem în prezența unei coproprietăți obișnuite.

Între reclamanți și o parte dintre pârâți s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu privire la acest imobil, aceștia primind de la reclamanți suma aferentă cotei lor de proprietate. O singură pârâtă nu și-a dat acordul înstrăinării cotei ei de proprietate, însă văzând că potrivit art. 728 cod civil nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune și că doar cota de 6,93/100-a parte din întreg spațiul în cauză nu revine reclamanților, vazând și criteriile instituite de art. 673 ind. 9 c.p.c., instanța a admis petitul de sistare a stării de indiviziune atribuind întreg spațiul în cauză pe seama reclamanților, cu obligarea lor la plata sultei în favoarea pârâtei, potrivit valorii stabilite prin raportul de expertiză.

Pentru aceste motive, având în vedere și dispozițiile art. 10 ind. 1 din Legea nr. 114/1996, instanța a admis acțiunea precizată.

(Sentința civilă nr. 716/2013, pronunțată de Judecătoria Turda în dosar 6791/328/2009, definitivă prin neapelare)

Notă: Reglementările legale incidente au suferit modificări astfel:

Începand cu data de 1.10.2011, data intrării în vigoare a noului cod civil, sunt incidente dispozițiile art. 650 cod civil, care prevăd că atribuirea în folosinţă exclusivă a părţilor comune se poate face prin decizie adoptată de adunarea generală a asociației de proprietari, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi. Potrivit art. 658 cod civil încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente, înstrăinarea sau ipotecarea se poate hotărî motivat cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor iar coproprietarii care nu au votat ori, după caz, s-au opus la înstrăinare sau ipotecare au dreptul la o despăgubire justă stabilită pe cale convenţională ori, în caz de neînţelegere, pe cale judecătorească.

Începând cu data de 28.09.2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 196/2018, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari  şi administrarea condominiilor, sunt incidente dispozițiile art. 43, care prevăd că atribuirea în folosinţă exclusivă se adoptă cu acordul tuturor proprietarilor din condominiu şi ai cotelor-părţi indivize. Potrivit art. 44 încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din condominii, înstrăinarea sau ipotecarea se poate hotărî motivat cu acordul scris al tuturor proprietarilor din condominiu.