Inadmisibilitatea invocarii omisiunii instantei de fond in calea de atac.

Cu privire la recursurile declarate s-a invocat de catre intimata exceptia inadmisibilitatii lor raportat la art. 281 ind. 2 c.pr.civ. Potrivit acestui text de lege, daca instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari. In fine, potrivit art. 281 ind. 2a c.pr.civ., indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, cu numai in conditiile art. 281-281 ind. 2 c.pr.civ.

 

Coroborand cele doua texte legale invocate, reiese ca in situatia in care instanta omite a se pronunta asupra unei cereri, partea are la indemana doar procedura completarii, fara a putea invoca omisiunea in calea de atac. In cauza, cele doua recursuri vizeaza nepornuntarea instantei asupra capatului accesoriu de acordare a cheltuielilor de judecata.

 

Pentru aceste motive, tribunalul a admis exceptia si a respins ca inadmisibile cele doua recursuri.

Actualizare 9.04.2021: Reglementarea actuala este art. 444 c.p.c.