Prin Sentința civilă nr. 1095/1981 pronunțată de Judecătoria Turda s-a admis cererea formulată de reclamanții B și M, pârâtul C.V. fiind obligat să elibereze reclamanților act valabil de intabulare cu privire la imobilul înscris în CF 804 Oprișani, compus din casă familială, curte și grădină în suprafață de 899 mp, în caz contrar hotărârea urmând să țină loc de contract de vânzare cumpărare. De asemenea, s-a dispus intabularea pe numele reclamanților a casei familiale pe numele reclamanților şi în favoarea Statului român a terenului în suprafață de 899 mp, cu atribuirea în folosință reclamanților pe durata construcțiilor a cotei de 100/899 parte.

Această hotărâre judecătorească a fost pronunţată sub imperiul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, care prevedeau că dobândirea terenurilor cuprinse in perimetrul construibil al localităților urbane si rurale se poate face numai prin moștenire legala, fiind interzisă înstrăinarea sau dobîndirea prin acte juridice a acestor terenuri, iar în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestor construcții trecea în proprietatea statului. Din conţinutul dispozitivului reiese fără dubiu faptul că părţile au avut în vedere întreg terenul de 899 mp., suprafaţă menţionată în mod expres, în caz contrar s-ar fi specificat suprafaţa care rămânea în proprietatea vânzătorului C.V., respectiv o altă suprafaţă, cea convenită, care urma să treacă în proprietatea statului.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea 18/1991: 

„(1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.

(2 ind. 1) În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.

(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

Înstanța de fond a respins actiunea reclamanților, prin care aceștia au solicitat să se constate dobândirea ope legis a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafața de 799 mp (diferența dintre suprafața din CF de 899 mp și suprafața atribuita în folosință de 100 mp, care are un alt regim juridic – art. 36 alin. 3 din Lg. 18/1991), ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamanții nu au facut dovada că vânzătorul C.V. a avut calitatea de membru cooperator sau că terenul s-a aflat în zonă cooperativizată.

Instanța de apel a stabilit că în raport de dispoziţiile art. 23 alin. 4 din Legea 18/1991 este fără relevanţă dacă autorii reclamanţilor au avut calitatea de membrii cooperatori sau nu. În ceea ce priveşte condiţia ca terenul aferent construcţiei să fie situat într-o zonă cooperativizată, aşa cum a menţionat şi Comisia

Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj, este de notorietate faptul că la nivelul Municipiului Turda a fost înființată cooperativă agricolă de producție.

Prin decizia nr. 6119/2001 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală s-a stabilit că “legea şi-a fixat preferintele sale, în sensul că, în procesul de reconstituire şi de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a dat prevalenta deţinătorilor caselor de locuit şi a anexelor gospodaresti, aşa încât terenul aferent acestora, precum şi curtea şi grădina din jurul lor intră, prin voinţa legii, în proprietatea privată a detinatorilor constructiilor…”.

Pe lângă declaraţiile martorilor care au menţionat că întreaga suprafaţă de teren de 899 mp a fost îngrădită de la data cumpărării 1981, constituind curtea casei, tribunalul a avut în vedere şi poziţia procesuală a celor două comisii de fond funciar care nu s-au opus admiterii acţiunii, precum şi faptul că terenul este liber şi nici nu s-au formulat cereri de retrocedare de către alte persoane.

Pentru aceste motive, Tribunalul a admis apelul formulat de reclamanți și a admis acţiunea formulată, în sensul că a constatat dreptul de proprietate dobândit de reclamanți.

(Decizia civilă nr. 376/A/2023, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 7133/328/2020)