Program de vizitare minor de către tatăl cu reședința în străinătate

Potrivit dispoziţiilor art. 401 alin. 1 Cod civil „părintele separat de copilul său are drepturi de a avea legături personale cu acesta.” Conform art. 18 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, „relaţiile personale se pot realiza, printre altele, prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată, corespondenţă ori altă formă de comunicare şi transmitere de informaţii cu privire la copil.”

Înţelegând importanţa păstrării unei legături constante cu minora, instanţa, în urma parcurgerii probatoriului administrat, a constatat că cererea reclamantului este întemeiată în parte. Pentru a concluziona astfel, instanţa a reţinut declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care au arătat că reclamantul este ataşat de fiica sa, este în mod genuin interesat de starea de bine a minorei şi, a urmărit păstrarea şi întărirea relaţiei părinte – copil.

Totodată, instanţa a apreciat că minora trebuie să petreacă timp alături de ambii părinţi şi că dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul izvorăşte din însăşi natura relaţiilor de familie stabilite între cei doi, drept ce poate fi restrâns sau retras numai în condiţiile vătămării intereselor copilului, sens în care trebuie subliniat faptul că este de datoria părinţilor a se înţelege cu privire la modul în care se realizează aceste legături personale ale minorei cu tatăl său, părţile fiind libere a stabili de comun acord şi alte perioade în care acesta poate vedea minora, ţinând cont şi de opţiunea minorei. Acest ultim aspect trebuie să fie în concordanţă cu relaţiile fireşti dintre părinţi şi copil, consacrate şi în dispoziţiile legale ale art. 483 Cod civil, potrivit cărora părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.

Pe cale de consecinţă, instanţa a stabilit că este oportun şi se impune respectarea următorului program de vizitare:

1. Pe durata șederii tatălui în strainatate: – săptămânal, marțea, joia și duminica, în intervalul orar 19.00-19.30, prin mijloace moderne de comunicare (video call), folosind telefonul mobil al mamei; – săptămânal, la final de săptămână, mama îi va trimite tatălui, pe email sau pe Whatsapp, 10 fotografii și/sau clipuri cu minora, realizate în săptămâna respectivă, fie de către ea, fie primite de la unitatea de învățământ, care o prezintă pe minoră în activitățile obișnuite.

2. Pe durata vacanțelor de vară și de iarnă, când tatăl vine în Romania: pe durata șederii sale, tatăl o va putea lua pe minoră 3 zile pe săptămână, timp de 4 săptămâni, de la locuința mamei începând de la ora 10.00 și o va aduce înapoi seara la ora 20.00.

3. Alte vizite ale tatălui în Romania: pe durata şederii sale, tatăl o va putea lua pe minoră 3 zile pe săptămâna, de dimineața la ora 10.00, de la locuința mamei și o va aduce înapoi seara la ora 20.00, în zilele stabilite de comun acord de către parinți, cu excepţia perioadelor în care minora va frecventa cursurile grădiniţiei sau ale altei unităţi şcolare, atunci cand programul de vizită va începe la terminarea orelor de curs prin luarea minorei de către tată şi se va termina prin înapoierea minorei la locuinţa mamei la ora 18.00.

Stabilirea programului de vizită în maniera de mai sus vizează menţinerea şi consolidarea relaţiei părinte – copil, relaţie care în speţă riscă să se dilueze nu doar prin aceea că tatăl locuieşte separat de mamă şi minoră, dar şi prin faptul că acesta munceşte şi locuieşte efectiv pe teritoriul Germaniei, astfel că posibilităţile de a o vedea şi de a se apropia de minoră sunt reduse semnificativ din cauza distanţei. 

Prin urmare, apare firesc ca tatăl să poată păstra legătura cu fiica sa prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă la intervale scurte de timp astfel încât minora să se obişnuiască cu prezenţa acestuia în viaţa ei.

Pe de altă parte, atunci când tatăl se va întoarce în ţară cu ocazia sărbătorilor sau a concediilor se impune ca acesta să poată petrece cât mai mult timp cu minora fără ca rutina zilnică a acesteia să sufere modificări majore. 

Instanţa a atras atenţia părţilor asupra dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 272/2004 potrivit cărora copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

Totodată, pentru a preveni orice impedimente ce s-ar putea ivi cu ocazia punerii în executare a programului de vizitare, instanţa a adus la cunoştinţa părţilor că au obligaţia de a se conforma programului de vizitare dispus de instanţă şi că, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, părintele la care copilul locuieşte are obligaţia de a sprijini menţinerea relaţiilor personale ale copilului cu celălalt părinte. Bineînţeles, programul de vizitare este gândit ca un timp minimal pe care părintele să îl petreacă alături de copil, însă acest program de vizitare nu trebuie să împiedice părţile ca, atunci când apreciază oportun, să extindă acest program de vizitare ţinând cont de interesul superior al copilului.

Nu în ultimul rând, instanţa a atras atenţia părţilor asupra dispoziţiilor art. 18 alin. 5 din Legea nr. 272/2004 potrivit cărora în cazul în care unul dintre părinţi împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanţă sau convenit de părinţi, celălalt părinte poate cere serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială în circumscripţia căruia se află locuinţa copilului, să monitorizeze relaţiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni, precum şi, în egală măsură, asupra dispoziţiilor art. 20 din aceeaşi lege, în vederea asigurării menţinerii relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, precum şi pentru asigurarea înapoierii copilului la locuinţa sa la terminarea perioadei de găzduire, precum şi pentru a preveni împiedicarea preluării copilului, la finalul găzduirii la domiciliul părintelui care nu locuieşte cu copilul, instanţa poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptăţite, una sau mai multe măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii. Măsurile pot include amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea programului de menţinere a relaţiilor personale ale copilului.

Aşa fiind, instanţa a încuviinţat ca tatăl să aibă legături personale cu minora după programul de vizitare arătat mai sus, care ține cont de interesul superior al minorei.

(Sentința civilă nr. 2164/2022, pronunțată de Judecătoria Turda în dos. 5885/328/2021)