Prin Sentința civila nr. 1509/2021, instanța de fond a admis acțiunea formulata, dispunând rectificarea suprafeței imobilului înscris in CF 63394 Turda, prevăzut cu nr. Top. 201/2, având destinația gradina, cu suprafața de 1544 mp, la suprafața reala de 1568 mp, sistarea stării de indiviziune asupra acestui imobil, prin dezmembrare si formare de loturi egale ca suprafața, potrivit cotelor de proprietate si a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata, in cota de 1/2 parte.

Prin cererea de apel formulată, apelanta critică hotărârea primei instanțe sub două aspecte, referitoare la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, respectiv cu privire la schimbarea destinației terenului din grădină în modul de folosință arabil şi curţi construcții.

În ceea ce privește prima critică formulată, potrivit art. 453 C.pr.civ., ”Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.”, în categoria acestora intrând, potrivit art. 451 alin. 1 C.pr.civ., atât taxele judiciare de timbru, cât și onorariile avocaților și ale experților.

Procedura partajului este reglementată prin dispozițiile art. 980-996 C. pr. civ. din interpretarea cărora reiese că părțile între care poartă un astfel de litigiul au, atât calitate de reclamant, cât și de pârât, măsurile de partajare dispuse profitând în egală măsură atât reclamanților, cât și pârâților. Indiferent de calitatea procesuală, reclamant sau pârât, pentru realizarea partajului succesoral, suportarea cheltuielilor de procedură va incumba tuturor coproprietarilor. Față de particularitățile unui astfel de litigiu, incidența disp. art. 453 C. pr. civ., trebuie nuanțată, în sensul în care cheltuielile de judecată trebuie suportate de toți copărtașii direct proporțional cu cota ce li se cuvine din masa de împărțit, întrucât scopul partajului este acela de sistare a stării de indiviziune cu determinarea în concret a dreptului fiecăruia.

Aşa fiind, nu pot fi primite ca întemeiate, susținerile potrivit cărora pârâta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți, întrucât nu doar aceștia sunt cei cărora măsura partajării le profită, ci și pârâtei-apelante, persoană care, urmare ieșirii din indiviziune, a devenit proprietar exclusiv asupra lotului ce i s-a atribuit, la operațiunile de partajare fiind necesar a contribui la rându-i. Și cum cota apelantei-pârâte este de ½ parte din imobil, în mod corect a dispus prima instanță obligarea sa la a suporta ½ parte din toate cheltuielile dovedit a fi fost efectuate de reclamanți.

În ceea ce privește susținerile referitoare la faptul că schimbarea destinației terenului în arabil şi curți construcții le profită doar reclamanților, nici acestea nu sunt de natură a conduce la admiterea apelului de față, întrucât propunerea de schimbare a destinației imobilului era necesar a fi formulată de dl. expert pentru a se pune în concordanță situația de fapt a imobilului teren, cu cea de drept, dar și față de prevederile art. 112 din Ordinul nr. 700/2014, conform cărora ”imobilele situate în intravilanul localităţilor, aprobat potrivit legii, prin PUG şi/sau PUZ, pentru care a fost emisă autorizaţie de construire, sunt scoase din circuitul agricol prin efectul legii, înregistrându-se în evidenţele de cadastru şi carte funciară pentru întreaga suprafaţă, cu categoria de folosinţă curţi-construcţii, fără întocmirea în acest sens a unei documentaţii cadastrale de actualizare informaţii tehnice. În cazul imobilelor menţionate la alin. (1), scoaterea din circuitul agricol pentru o parte din suprafaţa imobilului se face în baza unei documentaţii cadastrale de actualizare informaţii tehnice, cu identificarea suprafeţei de teren care îşi schimbă categoria de folosinţă în curţi construcţii.” Așa fiind, nici aceste argumente nu pot fi primite.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, constatând netemeinicia criticilor formulate, în temeiul art. 480 al. 1 C.pr.civ. tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat.

(Sentinţa civilă nr. 1509/25.06.2021 pronunţată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr. 4553/328/2020, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 1767/A/2021, pronunțată de Tribunalul Cluj)