Rectificare titlu de proprietate. Excepția necompetenței instanțelor. Respingerea excepției.

Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei atacate, instanţa a respins acţiunea, reţinând că eroarea materială strecurată in titlul de proprietate emis pe seama antecesoarei in drepturi a reclamanţilor este una materială, care se indreaptă pe calea administrativă prevăzută in art. 235 din Ordinul 700/2014 al directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru si Publicitate imobiliară.

Vom reda mai jos dispoziţiile legale relevante in cauză:

Art. 591*)

(1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei judeţene.

(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Art. 235 – (1) Oficiile teritoriale pot soluţiona cereri de îndreptare a erorilor din titlurile de proprietate dacă, în urma verificărilor se constată că acestea sunt datorate transcrierii eronate pe titlul de proprietate a unora dintre informaţiile de pe procesul-verbal de punere în posesie sau din documentele care au stat la baza punerii în posesie şi se referă la:

a) erori de scriere a numelui şi prenumelui faţă de procesul-verbal şi anexe;

b) erori cu privire la numărul de tarla/parcelă, număr unitate amenajistică (UA)/unitate de producţie (UP);

c) erori cu privire la vecinătăţi;

d) erori ale suprafeţelor parcelelor, fără modificarea suprafeţei total atribuite;

e) alte erori cu privire la identificare cadastrală a parcelei, fără afectarea amplasamentului şi a suprafeţei.

(2) În cazul în care eroarea materială se identifică cu una dintre cele descrise mai sus, cererile de îndreptare a erorilor se pot soluţiona în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului, care trebuie să indice obligatoriu numărul şi data emiterii titlului de proprietate supus corectării;

b) referatul de îndreptare eroare materială întocmit de inginerul şef şi aprobat de director, care trebuie să conţină numărul şi data hotărârii comisiei judeţene în baza căreia a fost emis titlul de proprietate supus corectării, eroarea materială şi conţinutul corectării;

c) titlul de proprietate în original.

(3) Titlurile de proprietate se pot modifica de oficiul teritorial, în temeiul hotărârii comisiei judeţene, conform art. 591 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi se referă la:

a) modificări ale numărului tarlalei/parcelei;

b) modificarea numelui autorului dreptului de proprietate, în conformitate cu actele de stare civilă;

c) modificarea vecinătăţilor fără afectarea amplasamentului;

d) modificarea suprafeţelor parcelelor fără modificarea suprafeţei totale.

(4) Modificarea suprafeţei totale în plus sau în minus faţă de cea reconstituită nu poate fi soluţionată în condiţiile menţionate la aliniatele anterioare şi se realizează prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. 58 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Din coroborarea dispoziţiilor legale de mai sus, rezultă că Oficiul de cadastru si publicitate imobiliară poate proceda din oficiu la îndreptarea erorilor materiale strecurate in titlul de proprietate atunci când aceste erori provin din transcrierea greşită a datelor din procesul verbal de punere in posesie sau la rectificarea datelor menţionate eronat in titlul de proprietate, in baza hotărârii comisiei judeţene, in ambele cazuri atunci când erorile se referă la elementele enumerate la alin (2) si (3).

In speţă, nu s-a dovedit că eroarea strecurată in titlul de proprietate cu privire la numărul de tarla provine din transcrierea eronată a datelor cuprinse in procesul verbal de punere in posesie, şi nu dintr-o eronată identificare a amplasamentului acestuia.

Astfel fiind, concluzia care se impune este aceea că in cauză este in discuţie o rectificare a titlului de proprietate (si nu o eroare de scriere) in privinţa numărului tarlalei. Atât in raport de dispoziţiile art. 59 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 cat si cu cele ale art. 235 din Ordinul 700/2014 rezultă că modificările titlurilor de proprietate, care nu afectează drepturile terţilor se pot face in procedura necontencioasa, de către oficiul de cadastru si publicitate imobiliara, in temeiul hotărârii comisiei judeţene, emisa la propunerea comisiei locale. De asemenea, potrivit adresei nr. 4192/DEF/2010 emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor si Hotărârea nr. 128/2015 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, rezultă că se poate apela la procedura administrativă de îndreptare a erorilor strecurate in titlurile de proprietate, numai in situaţia in care titlul de proprietate nu a intrat in circuitul civil.

Apelanţii s-au adresat comisiei locale pentru a obţine rectificarea titlului de proprietate in procedura administrativa, insa cererea lor nu a fost soluţionată, prin adresa emisă de Comuna Ceanu Mare nr. 1002/18.02.2019 răspunzându-li-se apelanţilor că nu se poate proceda la corectarea titlului de proprietate nr. 9382/2008, deoarece art. 13 din Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 128/2015 prevede posibilitatea Comisiei Judeţene de a modifica sau corecta titlurile de proprietate, in acest caz numărul tarlalei, numai in cazurile in care acestea nu au intrat in circuitul civil şi nu au fost inscrise in cartea funciară, or in speţă nu este îndeplinită această condiţie, terenul inscris in titlu de proprietate făcând obiectul unui contract de vânzare-cumpărare. ( f. 83) asa cum rezulta din Adeverinţa nr. 1002/18.02.2019.

In opinia tribunalului, prima instanţă a apreciat in mod greşit că cererea reclamanţilor nu este de competenţa generală a instanţelor. Aceasta intrucât nu ne aflăm in situaţia in care normele legale mai  sus invocate prevăd posibilitatea rectificarea erorii pe cale administrativă, pe de o parte, iar pe de altă parte, chiar entităţile implicate in procedura administrativă a rectificării titlurilor de proprietate, neagă posibilitatea rectificării pe cale administrativă in situaţia in care acest titlu de proprietate a intrat in circuitul civil. Potrivit procedurilor de lucru in procedura rectificării administrative, astfel cum au fost implementate de Comisia Judeţeană de Stabilirea Dreptului de Proprietate prin Hotărârea nr. 128/2015, in procedura administrativă reclamanţii trebuie să anexeze o declaraţie prin care să arate că terenul nu a făcut obiectul unor acte de instrăinare. Or, in mod evident aceştia nu sunt in măsura sa depună o astfel de declaraţie.

Câtă vreme reclamanţii nu pot obţine soluţionarea lor pe cale administrativă, din motivele arătate, iar instanţa refuză soluţionarea cererii de anulare a titlului de proprietate emis eronat, pe motiv că nu este de competenţa instanţe, contrar concluziei prime instanţe, reclamanţilor le este închisă orice cale de a obţine inlăturarea titlului de proprietate ce cuprinde date eronate de identificare şi practic accesul la justiţie.

Prin urmare, soluţia primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 59 ind. 1 din Legea 18/1991 si art. 235 din Ordinul 700/2014, instanţa apreciind in mod eronat că actiunea dedusă judecăţii nu este de competenţa generală a instanţelor de judecată. 

In consecinţă, in temeiul art. 480 alin 3 Cod pr.civ, Tribunalul Cluj a admis apelul reclamantilor, a anulat hotararea pronuntata de Judecatoria Turda si, evocand fondul, a admis actiunea formulata de acestia. 

(Decizia civila nr. 1319/A/2019, pronuntata de Tribunalul Cluj in Dos. 6467/328/2018)

NOTA: În şedinţa din 29 martie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit a pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care a decis că instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fond cererile având ca obiect rectificarea titlurilor de proprietate emise conform Legii nr. 18/1991, art. 58 din acest act normativ fiind aplicabil şi în acest caz.